Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea de Stat din São Paulo (UNESP), publicat în Journal of School Violence și susținut de Fundația de Sprijin pentru Cercetarea din Statul São Paulo (FAPESP), propune o abordare inovatoare în înțelegerea și combaterea bullyingului homofob în școli. Prin intermediul interviurilor individuale, grupurilor de discuție și consultării internaționale, cercetătorii au creat o taxonomie detaliată a strategiilor de coping folosite de adolescenți în fața agresiunilor cu caracter homofob.
Conform datelor furnizate de UNESCO, până la 85% dintre elevii LGBTQIA+ se confruntă cu bullying homofob în unele țări, ceea ce afectează grav sănătatea lor fizică, psihologică, emoțională și socială. Impactul nu este limitat doar la cei care se identifică cu această comunitate, ci și la cei percepuți greșit ca aparținând acesteia. În ciuda severității fenomenului, strategiile de intervenție eficientă rămân limitate și adesea inadecvate. Acest studiu vine să umple un vid important în înțelegerea comportamentelor de adaptare ale victimelor și în ghidarea eforturilor educaționale și politice.
Despre studiu
Studiul s-a desfășurat în trei etape distincte:
Etapa 1: Cercetătorii au realizat 178 de interviuri individuale și 45 de focus grupuri cu adolescenți expuși la narațiuni audiovizuale simulate, reprezentând scenarii de bullying homofob. Participanții au fost încurajați să discute reacțiile lor emoționale, experiențele personale și metodele posibile de soluționare a conflictelor.
Etapa 2: O comisie internațională de 25 de experți în educație, psihologie și politici sociale a analizat clasificarea preliminară propusă de cercetători, utilizând metoda Delphi în două runde. Această etapă a validat conținutul taxonomiei și a definit operativ fiecare strategie de coping.
Etapa 3 (în curs de desfășurare): Include interviuri cu 38 de supraviețuitori ai bullyingului homofob din mai multe țări, pentru a integra perspectivele și experiențele lor directe în îmbunătățirea clasificării finale.
Cercetarea s-a bazat pe ideea că înțelegerea fenomenului trebuie să includă și vocea tinerilor afectați, nu doar interpretări academice. Metodologia aleasă a favorizat participarea sinceră și reflexivă într-un cadru sigur, reducând teama de stigmatizare.
Rezultate
Analiza a dus la definirea unei taxonomii cu 15 strategii de coping, grupate în trei categorii principale:
Evitarea și comportamentele autodistructive – Această categorie include strategii precum autoizolarea, autovătămarea sau retragerea socială, utilizate ca răspuns la agresiuni constante. Deși ele pot oferi o protecție temporară, în timp duc la agravarea suferinței psihice.
Supraviețuirea în cadrul structurii homofobe – Strategiile din această categorie presupun negarea propriei identități, conformismul sau disimularea, în încercarea de a evita conflictele și stigmatizarea. Deși pot reduce riscul de bullying pe termen scurt, aceste comportamente contribuie la pierderea autenticității și la probleme psihosociale pe termen lung.
Sprijin social și promovarea practicilor egalitare – Reunesc comportamente constructive, precum căutarea sprijinului din partea colegilor, profesorilor sau familiei, precum și implicarea în acțiuni de combatere a prejudecăților și promovare a incluziunii. Aceste strategii au fost cele mai rar utilizate, deși sunt cele mai eficace în reducerea bullyingului și îmbunătățirea stării psihice.
Experții consultați au remarcat faptul că strategiile distructive sunt cel mai frecvent adoptate, în special din cauza lipsei de siguranță percepute în mediul școlar. Totodată, au subliniat importanța creării unor condiții care să încurajeze strategiile pozitive, centrate pe incluziune, solidaritate și intervenție activă.
Implicații educaționale și sociale
Autorii studiului propun o serie de recomandări pentru instituțiile educaționale:
Implementarea de programe educaționale care abordează explicit prejudecățile și diversitatea de gen și orientare sexuală.
Formarea cadrelor didactice și a personalului administrativ pentru a recunoaște formele subtile de bullying homofob și a interveni eficient.
Utilizarea instrumentelor audiovizuale în școli pentru a stimula empatia, reflecția și dialogul deschis între elevi.
Elaborarea de politici educaționale bazate pe date empirice, care să valorizeze diversitatea și să protejeze identitățile marginalizate.
Potrivit autorului principal, Emerson Vicente-Cruz, crearea unor astfel de intervenții ar putea transforma școlile în spații sigure, inclusive și echitabile, unde fiecare elev este respectat în individualitatea sa. În plus, educația pentru incluziune contribuie la formarea unei comunități mai unite și a unei societăți mai juste.
Concluzii
Studiul coordonat de cercetătorii de la UNESP propune o contribuție valoroasă în domeniul intervenției educaționale împotriva bullyingului homofob. Prin integrarea experiențelor tinerilor și validarea științifică internațională, a fost obținută o taxonomie comprehensivă a strategiilor de coping, utilă atât pentru cercetători, cât și pentru practicieni.
Într-un context global marcat de creșterea intoleranței, rezultatele acestui studiu oferă repere clare pentru acțiune, reamintind că protejarea demnității și a diversității este o responsabilitate colectivă și un obiectiv esențial al educației contemporane.